Istoric Champagne


Istoria acestei rafinate bauturi seamana foarte mult cu o poveste care ne-a placut tuturor.Ne aducem aminte cu  totii povestea despre ratusca cea urata, de care radea toata balta, cere se va dovedi in final a fi o preafrumoasa lebada. Povestea vinului de Champagne, cel mai cunoscut vin din lume, vinul bucuriei si al sarbatorilor, este intrucatva asemanatoare.


Traditia vinului in Champagne este veche, romanii fiind cei care au dezvoltat cultivarea vitei de vie in aceasta zona. Meritul de a perpetua aceasta traditie in vremurile cenusii ale Evului Mediu ii revine insa clerului si in special preotilor de la episcopiile din Reims si Chalons. 

Pentru prima data intalnim denumirea de "vin de Champagne" in timpul domniei lui Henric al IV-lea, la sfarsitul secolului XVI. Acesta era un vin de masa banal, ca oricare vin din bazinul parizian, avand singurul merit de a nu face foarte rau celui care il bea intr-o cantitate respectabila.

Era si dificil petru acest vin sa isi castige celebritatea, tinand seama ca provenea dintr-o vie care avea parte de putin soare, multa umiditate si un teren arid de care numai oile se bucurau. Acest vin mai avea o particularitate. Datorita climatului friguros, strugurii erau intotdeauna culesi tarziu si bacteriile nu apucau sa termine fermentatia, adica transformatul zaharului din struguri in alcool, pana la venirea iernii. Vinul trebuia tras in butoaie, dar, odata cu venirea primaverii si a caldurii, bacteriile reveneau la viata si fermantatia reincepea. Sa nu va inchipuiti ca viticultorii sareau in sus de bucurie, din contra, injurau de mama focului, deoarece presiunea degajata facea ca dogele sa sara in aer iar vinul era greu de pastrat si transportat.

Aceasta situatie, deloc placuta in fapt, desi vinul de Champagne rezulta usor acidulat si racoros, a durat pana in secolul al XVI-lea, cand englezii au fabricat sticla cu pereti grosi, similara cu sticla in care regasim si astazi vinul in rafturile magazinelor. Astfel, in 1665, la Londra a fost adus un transport de butoaie cu vin din Champagne. Stiind meteahna acestor vinuri, englezii s-au grabit sa le imbutelieze in sticlele nou inventate. Au adaugat insa in bautura si alte ingrediente, precum mirodenii, melasi si.... zahar. Inchise in sticle, dar avand zahar la dispozitie pentru bacterii, vinurile din Sillery sau din Ay (podgorii din Champagne) au reinceput sa fermenteze. Numai ca de data aceasta, dioxidul de carbon degajat in proces nu mai putea iesi din sticla inchisa ermetic si se dizolva in vin. 

Sampania, cum o denumim noi, romanii, se nascuse! Englezii au primit cu entuziasm noua bautura, denumind-o "Sparkling wine". Dar vinul de Champagne nu atinsese deplina maturitate. Avea nevoie de un parinte care sa il creasca si care sa ii dezvolte potentialul si acesta a fost Dom Pérignon de la abatia din Hautvillers. Acest calugar a inteles procesul fermentatiei secundare si a reusit sa rafineze si sa dea noi valente vinului acidulat.

Productia industriala a inceput dupa perfectionarea sticlelor, pentru a rezista la presiuni mai mari si dupa ce Antoine Muller, administratorul viei vaduvei Clicquot-Ponsardin, a inventat pupitrul care permite rotirea sticlelor pentru eliminarea reziduurilor din fermentatie. Dom Pérignon, Veuve Clicquot au ramas nume de referinta in lumea vinurilor din Champagne, dar li s-au alaturat si multe altele, precum Bollinger, Roederer, Krug, Charles Heidsieck, Mumm, Ponsardin, Pol Roger,  Pommery, Taittinger, Paillard, Laurent Perrier, Piper-Heidsieck, Perrier-Jouët, pentru a le cita, la intamplare, pe cele mai cunoscute.

Cum se produce sampania? 
Mai intai strugurii sunt pusi in cuve si are loc fermentatia alcoolica adica fermentatia obisnuita care transforma zaharul in alcool, obtinandu-se vinul. Apoi are loc asamblarea, adica amestecarea mai multor vinuri din podgorii diferite si ani diferiti sub stricta supraveghere a unui oenolog. Amestecul astfel obtinut este imbuteliat in sticle, dupa ce i se adauga zahar. Bacteriile transforma noul zahar in alcool si bioxid de carbon, care, neputand parasi sticla, se va dizolva in vin. Perioada de maturizare dureaza intre 1 si 3 ani, sticlele fiind depozitate in pupitre in interiorul unor sali naturale de calcar, bine aerisite si racoroase. In perioada de maturizare, sticlele sunt rotite extrem de incet, ajungand la final in pozitie verticala, cu gatul in jos. Ultimul proces este acela de scoaterea reziduurilor din sticle - aflate acum in zona gatului - si reimbutelierea. In trecut, "degatuirea" (asa este denumita aceasta operatiune) se facea destupand sticla. Astazi se realizeaza prin inghetarea zonei in care se afla imputitatile si extragerea sub presiune a dopului de gheata format.

Brandul Champagne este puternic promovat, dar in acelasi timp extrem de agresiv aparat. Numele de Campagne apare numai pe sticlele de vin produse in Champagne. Nu veti gasi nicaieri pe sticlele de vin din Franta inscrisuri de genul "vinificat dupa metoda Champagne". In 1993, Yves Saint Laurent a scos parfumul "Champagne", care avea dopul de forma celui traditional, iar in peretii sticlei erau simulate bulele de gaz carbonic. A urmat un proces rasunator si dupa sase luni parfumul a fost retras de pe piata prin hotarare judecatoreasca. Insa intre iunie - data lansarii - si decembrie 1993 - data retragerii, a fost cel mai bine vandut parfum din Europa...

Astazi, afacerile cu vin din Champagne aduc Frantei aproape 4 miliarde de euro anual si ca o curiozitate, un hectar de vie in aceata zona este evaluat la un milion de euro, dar rareori este cineva dispus sa vanda. 
Ce punem pe masa alaturi de o cupa de sampanie? Specialistii gastronomi spun ca... depinde de sampanie.
Asfel, pentru Champagne alba ar fi potrivite somon fume, scoici, peste la gratar, sushi. Champagne rose se asorteaza foarte bine cu foie gras, tarta cu fructe rosii de padure, tarta de ciocolata. Un vin Champagne brut poate fi alaturata unui platou de foie gras, Saint-Jacques sau homar iar un Champagne brut cu aroma de fructe este foarte bine acompaniat de un carpaccio de avocado sau o tarta cu fructe.

Si inchei cu un mic pont. Cum am spus, este interzisa inscriptionarea "vinificat dupa metoda Champagne" sau a altor referinte care folosesc acest cuvant. Dar veti gasi multe sticle de vin frantuzesc inscriptionate "methode traditionnelle" - metoda traditionala. Acestea sunt vinuri obtinute dupa metoda dublei fermentatii folosita in Champagne. Bineinteles ca vor exista deosebiri mai mici sau mai mari pentru cei cunoscatori si pentru cei mai putin cunoscatori, dar vor exista diferente si in buzunarul dumneavoastra.